Frumoasa si Bestia, o singura fiinta

Toata lumea stie povestea Frumoasa si Bestia, in care Bestia este o creatura urata care o tine prizoniera pe frumoasa Belle, iar aceasta se indragosteste de Bestie, rupand blestemul cazut asupra lui.

Dar daca in fiecare om coexista o Frumoasa si o Bestie? Omul e dual, nu exista om 100% bun, ci fiecare are o Bestie (partea intunecata, mai putin frumoasa) pe care nu vrea sa o vada, daramite sa o iubeasca?

Si te intrebi cum ar putea cineva sa te accepte asa „rau” cum esti cand tu te uimesti de rautatea ta sau alt defect pe care stii ca il ai.

Si daca ti-as spune sa iti accepti partea mai putin frumoasa, caci este parte din tine si e normala?

Doar Dumnezeu e Bun in totalitate. Doar EL e Perfect. Oamenii sunt supusi greselilor si nu sunt in totalitate buni, oamenii sunt imperfecti. Si e absolut normal si frumusetea lumii consta tocmai in aceasta diferentiere prin intermediul defectelor. Daca nu ar fi defecte, nu am putea aprecia frumusetea, bunatatea. Apreciezi un om mai bun tocmai pentru ca ai cunoscut pe unul mai putin bun. Apreciezi o femeie frumoasa tocmai pentru ca ai vazut altele mai putin frumoase etc. Si totusi fiecare individ prin particularitatile sale e special, e unic. Lumea este minunata pentru ca e diferita. Fii bland cu „defectele” tale. Daca nu le poti schimba, controla, fii bland cu tine, nu te autoflagela.

Trateaza-te asa cum ai vrea sa te trateze ceilalti! Daca ceilalti ti-ar vorbi cu tonul critic cu care iti vorbesti tie insuti, i-ai mai iubi? I-ai mai vrea in preajma ta? Ai intelegere fata de tine. Domnul Iisus Hristos a spus „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii.”

Adica sa ii tratezi pe ceilalti cum ai vrea sa fii tu tratat de altii. Mai adauga ceva la acest indemn: asa cum ai vrea sa te trateze ceilalti, trateaza-te singur. Ai intelegere si iubire fata de tine, inceteaza cu tonul critic pe care l-ai auzit poate in copilarie din partea adultilor importanti din viata ta. Tonul acela te-a invatat critica si tu o continui. Ca tu crezi ca asta e iubirea, sa fii certat spre binele tau. Ei bine nu. Iubirea e blandete si atentie. Fii bland cu tine, asa cum ai vrea sa fie si altii blanzi cu tine.

Nimeni nu e perfect, deci toti avem o mica Bestie (=o parte mai putin frumoasa si poate neinteleasa).

Fericit cel care e iubit in ciuda bestiei sale interioare. Caci in relatii se manifesta si parti mai putin frumoase si nu toata lumea le rabda. Spre deosebire de Belle din poveste, oamenii nu sunt tinuti captivi in realitate, nimeni nu e obligat sa te suporte, ci poate renunta si pleca. Asadar cel ce iubeste rabda, asta ca o continuare a articolului precedent „Crezi ca te iubeste?”. Cine iubeste, accepta si rabda. Atentie, nu incurajez sa rabdati violenta sau abuzurile! Ma refer la defecte de convietuire si comportament care nu iti afecteaza integritatea fizica sau mentala. Lucruri care te enerveaza, dar cu care poti trai, nu lucruri care iti afecteaza sanatatea mentala sau integritatea corporala.

Fii varianta ta cea mai buna! Si iubeste-ti micile imperfectiuni, caci ele te fac unic.

Fa pace cu tine insuti si viata ti se va alinia pe fagasul cel bun! Iubeste-ti bestia! Iubirea transforma! Asa cum in povestea „Frumoasa si Bestia” iubirea a transformat Bestia inapoi in om, asa iubirea de sine transforma propria relatie cu sine si intreaga viata. Daca tu nu te iubesti, cum ar putea altcineva sa o faca? Cand tu la nivel inconstient, subliminal vei transmite celor din jur „Nu sunt iubibil/a, nu merit sa fiu iubit/a”. Deci fii tu prima persoana pe care o iubesti si restul se vor alinia.

Crezi ca te iubeste?


Ce e iubirea? Pentru fiecare inseamna altceva.

Pentru unii inseamna timpul acordat, serviciile pe care le primesc din partea partenerului/partenerei, sau afectiunea pe care o primesc, cadourile sau cuvintele de recunostinta/apreciere.

Sau cand el iti pregateste mancare pentru excursia in care pleci cu alte persoane. Sau cand el nu te lasa sa cobori din masina pana nu batatoreste zapada din dreptul portierei tale. Sau cand iti inveleste picioarele sa nu ingheti sau iti aduce pastile cand te simti rau. Adica iti poarta de grija.

Oare iubirea e purtarea de grija? Grija sa ii fie bine, grija sa fie sanatos/sanatoasa, sa ii aduci bucurie.

Iubirea e cand vrei sa il faci pe celalalt fericit?

Se spune ca nimeni nu te poate face fericit. DA,posibil. Dar cu siguranta omul poate sa iti aduca momente de bucurie si poate avea grija sa nu te intristeze sau raneasca.

Daca esti cu cineva intr-o relatie, intreaba-te: „Daca maine as avea un accident sau as fi diagnosticat/a cu o boala grava/incurabila (cancer etc.), ar ramane persoana asta alaturi de mine?”. Asta e dovada de iubire.

Si fii sincer/a cu tine, caci simti la nivel celular cand cel de langa tine te iubeste sau sta din alte motive cu tine. Te poti amagi ca te iubeste, cautand dovezi infime, de teama de a nu suferi daca te confrunti cu realitatea dureroasa.

Te invit sa faci un joc cu partenerul/partenera ta. Scrieti fiecare pe o foaie ce apreciati unul la celalalt sau de ce va iubiti (in cazul in care deja va adresati aceste cuvinte). Faceti schimb de foi apoi si meditati asupra raspunsurilor voastre. Inmulteste, repeta faptele pe care celalalt le apreciaza la tine, ca sa mentii iubirea/aprecierea lui/ei. Sper ca nu vei primi pe foaie doar genul de raspunsuri „apreciez ochii tai, buzele tale, corpul tau”. Teoretic suntem intr-o relatie cu o fiinta umana complexa, nu doar cu un trup. 🙂 Mediteaza asupra acestui lucru!

Pace si iubire!